Sântionlunca este sat gemen, situat pe malul drept al Râului 
Negru, pe partea estică a Câmpiei Frumos, vizavi de Lunca Reci , de-lungul drumului naţional E-574
Satul Sântionlunca de astăzi a fost compus din unirea a două aşezări, şi anume Sântion şi Lunca (1900). La recensământul populaţiei din 2002, Sântionlunca a avut 797 de locuitori.
Prima atestare documentară a satului Sântion se datează din anul 1332; satul şi-a primit numele probabil de la Sfântul Ioan sau Sfântul Ivan
Unirea celor două sate s-a decis în anul 1899. Majoritatea reprezentanţilor din consiliul local doreau denumirea de Sântion, o mică parte dintre consilieri ar fi vrut ca satul să se numească Lunca. Pentru a decide denumirea finală a satului, ei au apelat la ministrul de interne, însă acesta i-a cedat adunării generale excepţională al comitatului Trei Scaune această decizie; adunarea generală însă – luând în consideraţie istoria satului, numărul populaţiei respectiv faptul, că multe familii purtau pe vremea aceea numele satului, a propus în final denumirea de Sântion. Acest eveniment a avut loc în data de 23 martie 1900. Locuitorii din Lunca însă n-au fost de acord cu această decizie şi au apelat la autorităţile supreme în scopul rediscutării cazului. Premierul, luând în consideraţie cererea locuitorilor din Lunca, a decis ca numele celor două sate unite să fie Sântionlunca.
Satul a devenit cunoscut în special datorită primei soţii al scriitorului Jókai Mór, actriţa dramatică, Laborfalvi Róza(născută Benke Judit, 1817 – 1886). Din şirul atracţiilor turistice din sat amintim biserica romano – catolică, monument istoric respectiv capela Szentiványicu turnul husar, în stil baroc. Biserica unitariană din Lunca s-a construit în anul 1826 , în interiorul ei se află o placă comemorativă din 1939, în memoria lui Berde Mózsa (1815-1899), fost lider şi personalitate a revoluţiei din 1848-49.
Conacuri şi curii : Casa Szentiványi, conacul Apor Henter, casa Bucs – Gáll (proiectat de Kós Károly), în faţa căreia se află o poartă secuiască monumentală. 
Industria tradiţională de morărit funcţionează şi în zilele noastre.
Personalităţi importante născute în sat: Szentiványi Márkos Dániel (1618-1680), profesor universitar, episcop unitarian, Laborfalvi Berde Áron (1818-1892), profesor universitar, primul rector al universităţii din Cluj, membru al Comitetului Ştiinţific Maghiar, Szentiványi Gábor (1888-1952), prefect al comitatului Trei Scaune, victimă al fostului regim comunist.
Posibilităţi de investiţii: industria alimentară (industria de morărit), agricultură, turism (turism rural) şi alte servicii. Pâinea de casă şi colacul secuiesc (kürtőskalács, foto nr.5) din Sântion sunt foarte recunoscute. Aici trăieşte Fazakas Sándor, meşterul popular al sculpturii în oase
